Aminoacizii
Aminoacizii sunt unităţile constituente ale proteinelor şi cuprind în molecula lor două grupări funcţionale: carboxil şi amino.Există 20 de aminoacizi proteinogeni specificaţi prin codul genetic, prezenţi în toate organismele vii.
Aminoacizii naturali au formula generală:
R-CH-COOH
NH2
în care gruparea aminică se află la carbonul faţă de carboxil.Excepţie face prolina al cărui azot,deşi tot în poziţia faţă de carboxil, face parte dintr-un inel pirolidinic, fiind o grupă aminică secundară.
Diversitatea aminoacizilor naturali este dată de natura lui R care poate fi o catenă hidrocarbonată alifatică sau aromatică, un heterociclu sau care poate să cuprindă o funcţie adiţională.
CLASIFICARE
Aminoacizii pot fi clasificaţi:
• după natura catenei: alifatică, aromatică, heterociclică;
• după numărul grupărilor –COOH şi –NH2: monoamino-monocarboxilici, diaminomonocarboxilici;
• după poziţia relativă pe care o au grupărilor funcţionale în moleculă:, , -aminoacizi.
• după prezenţa în cuprinsul catenei a altor grupări funcţionale.
Cea mai interesantă clasificare ni se pare a fi cea bazată pe polaritatea catenei şi cuprinde patru grupe :
1.)cu radical nepolar ( hidrofob ) : glicina, alanina, valina, leucina, izoleucina, prolina,fenilalanina, triptofanul şi metionina.Toţi sunt mai puţin solubili în apă decât aminoacizii polari;
2.)cu radical polar neîncărcat electric (la pH=6):serina,treonina,cisteina,tirosina asparagina,glutamina.Aceşti aminoacizi sunt mai solubili în apă decât cei nepolari, deoarece catena poate stabili legături de hidrogen cu apa, datorită grupărilor –OH,-NH2 amidice şi -SH pe care le conţine;
